Primarul, statuile si fantanile

Iata ca Inaltimea Sa Nichita vrea sa aloce pentru statui si fantani arteziene suma de un milion de euro. Doresc sa ii transmit pe aceasta cale o lista cu o mica parte din personalitatile din Iasi carora ar trebui sa le ridice o statuie:
In primul rand ar trebui o statuie pentru Domnia Sa pentru meritul deosebit de a nu fi facut nimic niciodata si pentru banii aruncati pentru fotbal.
O statuie ar trebui si pentru Simirad cel care de-a lungul timpului a reusit sa vina doar cu idei de genul wc-urilor din CJ, pietelor nefolositoare si insalubre etc.
Nu trebuie uitati Balba singura persoana care nu reprezinta pericol social daca se urca beat la volan, Ionut Popa pentru ca in sfarsit a plecat, Radu Prisacaru pentru efortul facut pentru judetul Iasi, Relu Fenechiu pentru modul in care a reusit sa isi puna oamenii sai in posturi de unde sau ales cu dosare penale, membrilor comisiilor de aplicare a fondului funciar pentru ca au dat cui au vrut si cum au fost interesele, Niculescu de la UPA pentru ca reuseste sa fie in ilegalitate legala si nu mai continui pentru ca deja m-a apucat durerea de ficat!!!
Toate aceste statui ar trebui sa fie pe o singura alee care sa fie numita "Aleea Rusinii" iar la capatul aleii sa fie construita o fantana arteziana in care toate aceste personaje sa fie inecate.
Si totusi... pentru a nu se cheltui atatia bani ar trebui ca statuile sa fie construite din hartie igienica iar inecul sa aiba loc in Bahlui...

Dihonie intre avocati

Avocatii ieseni sunt impartiti in doua tabere conflictul fiind generat de spatiul unde se afla sediul Baroului Iasi (ma refer la sediu si nu la apartamentul unde este secretariatul si decanatul).
Pentru cei ce nu stiu, in sediul Baroului isi desfasoara activitatea cateva zeci de avocati la fiecare masuta fiind cate 4 avocati fiecare cu coltul sau. La etaj, din cate stiu, se afla biblioteca si o doamna secretara impreuna cu un telefon de la care toti avocatii pot suna cand isi doresc. Toate cheltuielile legate de intretinerea spatiului si plata celorlalte (femei de seriviciu, telefon, xerox) sunt suportate de catre toti avocatii inscrisi pe tabloul avocatilor. Insa, este evident ca nu toti avocatii au loc in spatiul respectiv. Iar daca vreun avocat nou doreste si el sa aiba un loc acolo, va ramane cu dorinta.
Fata de aceste aspecte, restul avocatilor care au propriile birouri de avocatura nu sunt foarte multumiti de faptul ca ei trebuie sa plateasca si pentru confortul celorlalti avocati.
Ramane de vazut in cele din urma avocatii care au birourile in sediul Baroului vor plati sau nu.

Boboteaza

Boboteaza si Sfantul Ioan, sarbatorite pe 6, respectiv 7 ianuarie, incheie timpul magic al celebrarii nasterii fizice (Craciunul) si spirituale (Botezul) a Mantuitorului, aceasta din urma fiind prima dintre cele trei mari Taine. La romani, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice tuturor sarbatorilor de Craciun: local se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an.
In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.
In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii.
Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga "Chiraleisa"- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.
La Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Sfantul Vasile Cel Mare

Odata cu inceputul anului credinciosii ortodocsi il sarbatoresc pe Sfantul Vasile.Sf. Vasile episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanţi părinţi ai bisericii ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini. S-a născut în Pont în jurul anului 329 şi a murit în Cezarea în ziua de 1 Ianuarie 379, provenind dintr-o familie creştină binecunoscută: tatăl său Sf. Vasile cel Bătrân a fost un renumit învăţător în Pont, iar sora sa Macrina şi fratele său Grigore din Nyssa au devenit deasemenea sfinţi.
Scrierile sale au o mare importanţă teologică şi au fost traduse pe tot globul. Sf. Vasile a scris cîteva cărţi împotriva lui Eunomius şi a arianismului în general, în care apără teza Trinităţii. În "De Spiritu Sancto" Sf. Vasile tratează chestiunea Sfântului Duh şi combate anumite mişcări din Macedonia care negau existenţa Duhului Sfânt. El a scris deasemenea un mare număr de lucrări exegetice despre Psalmi, Isaia şi Iov, 24 de predici şi a ţinut multe discursuri. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie şi 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice.
Sf. Vasile este serbat pe data de 1 ianuarie şi deasemenea pe 30 ianuarie împreună cu Sf. Ioan Gură de Aur (Chrysostom) şi Sf. Grigore (Nazianzus) (Sfinţii Trei Ierarhi - sărbatoare hotărâtă în 1081 de către Ioan Patriarhul Constantinopolului în memoria acestor trei mari sfinţi şi teologi ortodocşi).
Obiceiuri si superstitii de Sf. Vasile
Este prima zi a anului si de aceea are o mare încarcatura magica.
Exista multe practici si ritualuri prin care oamenii încearca sa-si stabileasca sau sa influenteze un destin fast în anul care începe, pentru ei, pentru cei apropiati lor, pentru recoltele viitoare si chiar si pentru animalele din gospodarie.
Plugusorul, Semanatul, Plugul cel mare, Vasilca, Sorcova, Colindele Sf. Vasile sunt traditii întâlnite în toate zonele tarii, obiceiuri încarcate de "magia primei zile" si bazate pe urari de bunastare si fericire. Acestei zile i se mai spune si Craciunul mic pentru ca, în traditia populara, se spune ca Vasile ar fi fost numele pe care l-ar fi primit la nastere Mântuitorul, Iisus fiind numele pe care 1-a primit odata cu taina botezului.
Aceasta este si ziua în care este pomenit Sf. Vasile cel Mare care a trait în Capadocia.
Este prima zi a anului si de aceea are o mare încarcatura magica.
Exista multe practici si ritualuri prin care oamenii încearca sa-si stabileasca sau sa influenteze un destin fast în anul care începe, pentru ei, pentru cei apropiati lor, pentru recoltele viitoare si chiar si pentru animalele din gospodarie.
Plugusorul, Semanatul, Plugul cel mare, Vasilca, Sorcova, Colindele Sf. Vasile sunt traditii întâlnite în toate zonele tarii, obiceiuri încarcate de "magia primei zile" si bazate pe urari de bunastare si fericire. Acestei zile i se mai spune si Craciunul mic pentru ca, în traditia populara, se spune ca Vasile ar fi fost numele pe care l-ar fi primit la nastere Mântuitorul, Iisus fiind numele pe care 1-a primit odata cu taina botezului.
'De anul Nou e bine sa ai bani in buzunar.
'Primul musafir care iti intra in casa e bine sa fie un barbat.
'In aceasta zi sa nu dai cu imprumut, ca sa nu pagubesti.
'Pentru mesele acestei sarbatori se fierbe numai porc. Porcul rama numai inainte si-ti vor merge lucrurile cu spor. Daca ai fierbe gaina, totul ti-ar merge pe dos, fiindca gaina rascaie cu picioarele, dand pamantul inapoi.
'E bine sa-i primesti pe cei care vin cu urari - Sorcova, Plugusorul, semanatorii.
'Acum se innoiesc toate. Oamenii isi ureaza unul altuia sa le dea Dumnezeu sanatate, bucurie, noroc si spor. Copiii umbla cu sorcova, din casa in casa.
'Acum nu e vreme de dormit. Cine doarme va fi lenes tot anul. Fetele si feciorii incearca sa-si gaseasca ursitul, gospodarii ung pragul casei, al grajdului si al surii cu usturoi, tinerii umbla din casa in casa cu urari, tiganii colinda cu Vasilca, batranii "cerceteazai cum vor fi lunile anului si recoltele.
'Pomii care nu au rodit sunt amenintati cu taiatul.
'In ziua aceasta sa pui gand bun la toate si la bine sa le menesti; pazeste-te sa nu te superi, sa nu te sfadesti, sa fii vesel, si tot anul asa vei fi.
'Cum ti-a fost musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sarac, asa vei fi, cu indestulare ori lipsuri, tot anul. In ziua de Anul Nou sa arunci spice prin casa, apoi fa un manunchi din ele si le pune undeva, caci sunt bune de leac.